Incriminarea faptei de distrugere sau risipire a bunurilor băncii: între necesitate și exces de incriminare

În prezenta cercetare ştiinţifică autorul s-a preocupat de analiza normelor penale al căror obiect de reglementare îl constituie faptele de distrugere sau risipire intenţionată a bunurilor băncii de către administratorul ei în procesul de administrare, demers efectuat prin filiera interpretării sistematice, critice şi comparate a dispoziţiilor pertinente. Scopul demersului întreprins este de a releva necesitatea incriminării infracţiunilor numite, ca urmare a constatării unui cadru paralel de incriminare a acestora, în consecinţă – relevarea unui exces de incriminare favorizat de „ambiguităţile” care caracterizează preceptul incriminator, consemnat la alin. (3) art.197 CP RM, dislocat în Capitolul VI al Părţii Speciale a Codului penal, intitulat „Infracţiuni contra patrimoniului”.